Din păcate, psihologia apuseană se întemeiază pe iubirea de sine și pe îndreptățirea de sine și nu acceptă noțiunea de a îngădui cu cineva care poate să aibă vreun cusur, nu acceptă cuvântul îngăduință, adică rostul Crucii care este temelia Evangheliei.
Inteligența artificială are răspunsul industrializat, mecanic, dar noi întâi de toate cunoaștem că omul este persoană și într-un fel vorbești cu un om care are un anumit caracter și altfel vorbești cu un om care are un alt caracter.
Părintele vorbește mai departe de nepotrivita folosire a inteligenței artificiale în sfătuirea pentru problemele duhovnicești, ale sufletului. De exemplu, în probleme sensibile, de neînțelegeri cu celălalt, sau în problemele familiei, nu se poate cere sfatul acesteia, deoarece nu ține cont de persoana celuilalt și nici caracterul specific al celui care întreabă nu îl știe.
Trebuie să dați importanță Duhului ortodox, trebuie să îl iubim pe omul păcătos, pe omul care face greșeli, pentru că toți suntem oameni și Hristos spune cu ce măsură măsurați, cu aceea ni se va măsura și trebuie să învățăm să fim îngăduitori, să învățăm să fim milostivi, toleranți cu celălalt. Și vedem că Evanghelia ne obligă să îl iubim pe fiecare om așa cum este și nu așa cum ne dorim noi să fie. Lucrul acesta este foarte important.
Vedeți, cuvântul rabdare în psihologia occidentala se aude foarte rar. Psihologia occidentală conduce spre individualism, spre iubirea de sine pătimașă și din păcate noi vrem ca lucrurile să se întâmple așa cum vrem noi, indiferent dacă celălalt vrea să facă ce vrem noi fără să ne gândim să îl odihnim pe celălalt. De aceea psihologia ortodoxă, și ceea ce spun sfinții părinți, care au fost cei mai buni psihologi și cei mai reușiți psihologi: trebuie să fim severi cu noi înșine și îngăduitori cu ceilalți pe când psihologia occidentală spune: fă tot ce poți ca să trăiești așa cum te mulțumește pe tine, dar ceea ce mă mulțumește pe mine este să îl odihnesc pe fratele meu.
De aceea există jertfelnicia adevărată și aceasta este dragoste și cred că aceasta este un lucru foarte important, ca omul să aibă această viziune asupra vieții și atunci face pogorăminte cu ceilalți, îi tolerează pe ceilalți, și ceea ce face în mod deosebit – îi iubește pe ceilalți.
Cu toate că în unele cazuri putem să nu fim de acord, putem să avem niște reproșuri, dar inima noastră nu îl respinge pe omul care are un punct de vedere diferit față de al nostru și să știți că acest lucru este foarte important pentru că dăruiește o stare de pace sufletului și omul care este în fața noastră are parte de dragoste și să știți că încet, încet, dragostea înmoaie inima omului.
