Din punct de vedere al providențierii divine se pare că există două categorii mai generale în care se încadrează oamenii: categoria care se află în strâmtorare (putem să îi includem aici și pe cei săraci) care trebuie să pună în practică răbdarea sau învățătura despre răbdare și categoria care se află mai la lărgime și care trebuie să pună în practică învățătura despre smerenie, împreună-pătimire cu cei aflați în strâmtorare și mulțumirea pentru cele pe care le au.
II Paralipomena 26, 10
A zidit de asemenea turnuri şi în pustiu şi a săpat multe fântâni, pentru că avea multe vite şi pe şes şi pe vale; avea lucrători de pământ şi vieri în munte şi pe Carmel, căci el iubea lucrarea pământului (Biblia, versiunea actuală a B.O.R.).
Şi au zidit turnuri în pustie şi au săpat lacuri multe, că avea dobitoace multe, la sefila şi la şes, pluguri şi viiari în munţi şi în Carmil, că era om iubitoriu de plugari (Biblia de la Blaj 1795).
Text paralel: biblia.ortodoxă.info
Toată Scriptura are și un înțeles duhovnicesc, adică referitor la sufletul omului, la duhul lui, pentru că se adresează omului, cel ce are suflet rațional și prin urmare e apt și are nevoie să înțeleagă cele pe care le vede și le trăiește. Sfinții au câștigat Duhul lui Dumnezeu prin imensa râvnă și iubire pentru Dumnezeu și binențeles prin viața lor după voia lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu, Cel Care a insuflat Scriptura, le dă celor râvnitori și înțelegerea acesteia. Iată cum tâlcuiește Sf. Maxim Mărturisitorul pasajul Scripturistic de mai sus în care este vorba de regele Ozia, care este un chip al Mântuitorului Hristos prin buna sa conducere:
“Turmele din Sefila“. Sefila se tâlcuieşte căldare strâmtă. Acestea indică pe cei ce se curăţesc prin încercările fără voie şi se spală de întinăciunile sufletului şi ale trupului. Aceştia au nevoie să bea ca pe o apă învăţătura despre răbdare.
Iar turmele “din câmpie” arată pe cei ce propăşesc, bucurându-se de lărgime, întrucât lucrurile cele de-a dreapta îşi desfăşoară cursul potrivit cu dorinţa lor; sau pe cei ce propăşesc în bine pe drumul virtuţilor şi se lărgesc fără patimă în împlinirea poruncilor, umblând pe calea sau în legea lor. Aceştia încă au nevoie să se adape din cuvântul care îi adapă la smerenie, la comuniunea şi la împreuna pătimire cu cei mai neputincioşi şi la mulţumirea pentru cele hărăzite lor.
Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, 48, în Filocalia, vol. 3, trad. Pr. Dumitru Stăniloae, Ed. I.B.M.O, București, 2017, p. 208.
