Coruptibilitatea firii omenești căzute în păcat

Coruptibilitatea firii omenești căzute în păcat, pornind de la Adam și Eva

Coruptibilitatea firii omenești căzute în păcat, pornind de la Adam și Eva, protopărinții noștri. 🙂 De ce pornind tocmai de la ei? Simplu! Fiindcă de la ei avem ceea ce se numește corupție. Practic corupția în sine este un păcat, păcat care se tratează mai ales prin cele duhovnicești: spovedirea păcatelor, lepădarea sau nemaicomiterea lor și împărtăsirea de Hristos. E destul de greu, mai ales când lumea de azi ne seduce cu plăcerile ei. Revenind la Adam și la Eva, eroii din povestea noastră. Ei la rândul llor au fost seduși de cel Rău prin intermediul șarpelui să mănânce din smochin (măr), fiindcă vor ajunge precum Dumnezeu.

Din nou revenim la cei puternici ai zilelor noastre. Puterea le dă o senzație de plăcere echivalentă cu a se putea să se considera ei înșiși (mă refer cel care deține puterea – oricine, nu fac trimitere la nimeni în mod special. Aici discut un caz ipotetic.) mici dumnezei. Prin faptul că oamenii respectivi nu dezvoltă o relație personală cu Dumnezeu și cu semenii săi, ei nu pot să aibă o stare de părtășie cu ei. Împărtășirea de Hristos din cadrul Sfintei Liturghii reface legătura lor cu Dumnezeu.

Starea lui Adam devenise coruptă și nu o putea restabili prin propriile puteri. Iar starea aceasta de coruptibilitate a fost transmisă prin bagajul genetic și urmașilor săi, noi fiind acei urmași. Iar motivul pentru care Iisus Hristos S-a întrupat a fost fiindcă Sfânta Treime – Dumnezeu, Tatăl și Duhul Sânt, a dorit să-l ridice pe om, sau mai exact firea căzută a lui (prin om de fapt mă refer la omenire, din cauza aceasta Hristos își spune Sieși Fiul Omului).

Prin faptul că oamenii care au acces la putere în general, deși nu vreau să generalizez – însă sunt nevoit să o fac, nu prea au o viață duhovnicească, fiind în mare parte oameni controlabili și coruptibili, tocmai datorită stării acesteia pe care ei nu reușesc să o gestioneze prin propriile lor puteri. Din aceasta auzim aproape tot timpul că există corupție. Iar corupția când există ea nu există doar la nivel înalt. Ea există aproape pe toate palierele. Creștinii însă cunosc aceste aspecte si ei nu pot avea pretenții prea mari de la oameni. Toți oamenii sunt neputincioși fără Hristos, fără Dumnezeu. Împărăția creștinilor nu este pe pământ, unde ei nu au cetate stătătoare, ci în Ceruri. Ei trăiesc pe pâmânt ca orice alt om normal, însă Împăratul și Domnul lor este Hristos, iar creștinismul este o credință hristocentrică. Deoarece Hristos este în centrul credinței. Soarele Dreptății, Răsăritul Cel de Sus. Sper să înțelegeți mai bine de ce coruptibilitatea din lume pleacă tocmai din interiorul omului, pleacă de la starea de coruptibilitatea a firii omenești pe care doar Hristos a putut și o mai poate tămădui (vindeca). Viața aici pe pământ este scurtă, viața în veșnicie e foarte lungă. Baza unei vieți bune în Veșnicie este pusă încă din această viață pământească. Restaurarea este din această cauză foarte necesară!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

EVANGHELIA ȘI APOSTOLUL ZILEI