Proorociile, tâlcuire a Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan, PSB serie nouă 15

Sfantul Ioan Gura de Aur

Proorociile, tâlcuire a Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan, PSB serie nouă, vol. 15, important de știut!

Proorociile, tâlcuire a Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan, PSB serie nouă, vol. 15 – Am luat un pasaj din PSB 15 (seria nouă) care mi s-a părut relevant în cazul proorociilor pentru a vi-l prezenta și vouă, cititorilor fideli ai blogului nostru. Sper / sperăm să vă fie de folos!

Sfântul Ioan Gură de Aur sau Sfântul Ioan Hrisostom (χρυσός transliterat hrisosaur si στόμα transliterat stomagaură, gură. Cuvinte din limba greacă. De aici avem cuvintele derivate hrisov [domnesc] și [cabinet de] stomatologie) este unul dintre cei mai reprezentativi sfinți ai Bisericii Ortodoxe. Slujba Sfântului Ioan Gură de Aur este folosită cel mai des în cadrul Sfintei Liturgii. Este cunoscut și sub denumirea de Apostolul Săracilor, asta deoarece a ales să trăiască cât mai auster, iar vesela Arhiepiscopiei, care era din aur, a vândut-o, iar banii i-a oferit săracilor.

Datorită faptelor sale, a autorității lui, vă oferim o tâlcuire a Sfântului Ioan Gură de Aur, tâlcuire pe care o regăsim în colecția Părinți și Scriitori Bisericești (PSB), seria nouă, vol. 15, despre proorocii.

Prorociile nu sunt cu nimic mai prejos decât minunile şi, în plus, nu dau impresia de lăudăroşenie. Dacă minunile Lui au fost defăimate de cei fără minte („Cu Beelzebul scoate demoniiIoan 1, 42, zice), despre proroci nimic de acest fel nu s-a spus vreodată. Aşadar, în cazul lui Simon şi al lui Natanael a folosit acest fel de învăţătură. Dar cu Andrei și cu Filip nu a făcut aşa. De ce oare? Pentru că ei aveau mărturia lui loan, adică o pregătire nu de mică însemnătate, iar Filip, atunci când i-a văzut pe cei care erau de faţă, a primit o dovadă fermă a credinţei lor.
Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chefa (ce se tâlcuiește «Petru»).Matei 12, 24. Faptul că El cunoştea cele prezente adevereşte cunoașterea Sa cu privire la cele viitoare, căci Cel care l-a numit pe tatăl [aceluia] este limpede că știa dinainte și viitorul. lar pre-zicerea a fost însoțită și de laudă, dar acesta nu a fost gestul unui lingușitor, ci al Unuia care prezicea viitorul, ceea ce se poate vedea limpede din cele ce s-au spus (notă de subsol – pentru orientali numele nu reprezenta un simplu apelativ, ci un lucru cât se poate de concret și real – la egipteni era o parte a sufletului – care asigura existența după moarte a celui care e îl purta; damnatio memoriae constituia cea mai gravă pedeapsă aplicată cuiva; numele la vechii semiți avea un caracter augural și profetic, trasând un potenţial viitor pentru noul-născut; schimbarea numelui este o iniţiativă exclusiv divină (vezi Avraam, lacov ş.a.) şi are ca efect o modificare a vocației şi a destinului persoanei respective) .
Vezi că în cazul samaritenei El a însoțit prezicerea cu mustrări aspre! Căci a zis: „Cinci bărbați ai avut și cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbatIoan 4, 18. Tot așa și Tatăl Său vorbeşte îndelung despre prorocie când Se împotrivește slăvirii idolilor: „Să vă vestească ei ce va veni asupra voastrăIsaia 47, 13 (după Septuaginta). Şi iar: „Am vestit şi am izbăvit şi nu eram străin la voiIsaia 43, 12. Și de-a lungul întregii prorocii atrage atenţia asupra acestui lucru. Prorocia este cu deosebire o lucrare a lui Dumnezeu pe care demonii nu o pot imita oricât de mult s-ar strădui, în cazul minunilor poate fi vorba și despre nălucire, dar a spune dinainte în amănunt cele viitoare este un atribut pe care numai acea Fire necompusă îl are. Dacă demonii au făcut vreodată aceasta, prezicerile lor au fost de fapt înșelăciuni adresate celor mai lipsiți de minte și întotdeauna sunt ușor de demascat.”

Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan, în P.S.B. serie nouă, vol. 15, Ed. Basilica, București, pp. 188 – 189.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

EVANGHELIA ȘI APOSTOLUL ZILEI