Se înșeală aceia care trufaș se laudă că îi cunosc foarte bine pe oameni și că nimeni nu-i poate înșela.
Căci cine poate cunoaște gândurile inimii omului în afară de unul Dumnezeu, Cel Ce scrutează inima și rărunchii, pe care Însuși le-a zidit? Până și marii Sfinți s-au înșelat în judecățile lor asupra altor oameni.
– De pildă, însuși Sfântul Vasile cel Mare, timp îndelungat a socotit că un anume eretic este om cinstit și sfânt și l-a apărat în fața Bisericii față de mulți învinuitori până când s-a convins singur de falsitatea ereticului și a suferit cu amar.
– Sfântul Grigorie Teologul însuși îl botezase pe un anumit filozof Maxim cu numele și îl cinstea atât de mult încât și în casa lui îl adăpostea și la masă cu el mânca. Și cu toate acestea Maxim era la fel de plin de otravă ca și cel mai otrăvitor și viclean dintre șerpi. După un timp, prin intrigi și cumpărare, el a obținut recunoașterea lui ca patriarh din partea unor cetățeni ai Constantinopolului în locul Sfântului Grigorie. Când după mari neînțelegeri această ispită a fost înlăturată, mulți l-au certat pe Grigorie pentru că singur a locuit cu trădătorul în casă. Iar Sfântul a spus: “Nu suntem vinovați dacă nu sesizăm răutatea cuiva. Numai unul Dumnezeu știe gândurile oamenilor. Cât despre noi, nouă ni se poruncește prin legea cea dumnezeiască să ne deschidem inimile cu dragoste părintească față de toți cei care vin la noi”. Căci omul bun nu va putea înțelege niciodată răutatea celui rău.
Sf. Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. I ianuarie-iunie, 25 ian, Ed. Cartea Ortodoxă, 2005.